Ploile din ultimele zile au pus pe jar locuitorii satelor Recea si Sarmasag care se tem de noi alunecari de teren. Primarii comunelor Virsolt si Sarmasag sunt nemultumiti de nepasarea autoritatilor centrale si spun ca toate demersurile lor prin care au sesizat problemele cetatenilor pot fi luate de la capat.
La Recea, 50 de persoane in pericol
Primarul comunei Virsolt, Breda Lajos, ne-a informat ca autoritatile statului nu au miscat un deget pentru a imbunatati soarta familiilor din Recea. Casele localnicilor ar putea avea de suferit, dupa cum a apreciat edilul, daca in zilele urmatoare va mai ploua, deoarece alunecarea de teren ar putea fi reactivata.
In acest moment, nu sunt semnale ca lucrurile s-au agravat, dar daca ploua pamantul o poate lua din nou la vale. In eventualitatea ca vor fi precipitatii inca doua-trei zile, alunecarea de teren de la Recea se va reactiva, a sustinut Breda Lajos. Acesta a mentionat ca desi a facut nenumarate demersuri la guvernanti pentru a solicita fondurile necesare finantarii lucrarilor pentru stoparea alunecarii de teren, ori pentru construirea altor case, nimeni nu a dat niciun raspuns. Motivul nesolutionarii rezida in inexistenta banilor la fondul de rezerva de stat. Acum, dat fiind faptul ca s-a schimbat Guvernul, suntem nevoiti s-o luam de la capat cu sesizarile si solicitarile noastre. Oamenii din sat tot asteapta. Ei si-au pus increderea in mine, m-au si votat, iar mie imi este rusine ca nu putem rezolva aceasta problema, a afirmat prim-edilul de la Virsolt.
Cinci case pot fi evacuate
Nu este de mirare ca localnicii sunt ingrijorati. La Recea s-au perindat atat specialisti, cat si autoritati judetene pentru evaluarile de specialitate. Au trecut insa doi ani de cand mai marii tarii au aflat de necazul lor si nu s-a intamplat nimic. Fie pentru ca la Bucuresti o alunecare de teren nu impresioneaza pe nimeni, fie pentru ca guvernantii invoca eterna saracie bugetara. La Recea nu a ajuns niciun leu pentru stoparea alunecarilor si pentru reabilitarea caselor. Acum, proprietarii caselor stau in casele cu pereti inclinati, cu acoperisuri gata sa se prabuseasca, cu usi si geamuri care nu se mai pot inchide. Cinci dintre case ar trebui evacuate imediat, sustine Breda Lajos, deoarece sunt in pericol major de prabusire. Riscul ca acestea sa se darame este foarte mare, desi s-au postat diferite materiale de constructii pentru a sprijini peretii sau tavanele. Proprietarii, in majoritate cu varste inaintate, nu concep sa le paraseasca atata timp cat inca ele mai exista. Edilul a adaugat ca in stare avansata de degradare mai sunt inca 15 case, numarul total al persoanelor care locuiesc in imobile afectate de alunecarile de teren de la Recea se ridica la 50. Mentionam faptul ca fenomenul a aparut in anul 1998 si a fost cauzat de existenta, la 8-10 metri adancime, a unui strat nisipos din zona lacului de acumulare, in care s-a infiltrat apa. Cand acesta se misca, produce alunecari si toate casele de pe versant crapa. In ultima perioada au fost deteriorate grav peste 20 de locuinte din sat, carora le-au crapat peretii si fundatiile, le-au fost dizlocate elemente de structura sau chiar risca sa se prabuseasca.
Si la Sarmasag, sperante desarte
Nici la Sarmasag situatia nu s-a rezolvat, iar primarul Attilla Dombi spune ca ploile pot reprezenta un eventual pericol pentru alunecarea de teren care a afectat anul trecut mai multe case. Autoritatile locale ale comunei au sesizat Guvernul solicitand bani pentru stoparea alunecarii de teren, dar nici in acest caz nu s-au primit raspuns. Nu am identificat pana acum fondurile necesare, cu toate ca au trecut aproape doi ani. Am avut la un moment dat promisiuni de la ANIF, ca vor incepe lucrari de imbunatatiri funciare, dar se pare ca ne-am facut sperante desarte, nefiind fonduri suficiente pentru demararea acelei lucrari. Din bugetul comunei nu avem posibilitatea sustinerii unor astfel de costuri, stiind ca bugetul comunei este de 800.000 de lei pe an, a spus Attilla Dombi.
Alt Guvern, alte petitii
Ploile cazute recent au produs deja alunecari de teren pe dealul cu vii, spre Chiesd, dar casele inca nu au avut de suferit, neidentificandu-se crapaturi noi in peretii imobilelor. Cu toate acestea, alunecarea de teren poate fi oricand reactivata. Primarul de la Sarmasag este nemultumit ca, desi a sesizat autoritatile centrale despre pericolul prabusirii caselor de la Sarmasag, acum, de cand s-a schimbat Guvernul, este nevoit sa reia demersurile pentru solicitarea de fonduri.Am inaintat Guvernului anterior o solicitare de fonduri, dar acum trebuie sa bat din nou pe la usile celor de la Bucuresti. Din pacate, noi facem adrese si semnalam problemele noastre, dar cu atata ramanem, cu trimisul jalbelor, a mentionat primarul de la Sarmasag. In primavara lui 2011, nu mai putin de 161 de gospodarii si 290 de hectare de teren agricol au fost afectate de alunecarile de teren de la Sarmasag. In toate aceste locuinte au fost identificate fisuri si crapaturi ale peretilor, iar in cazul a patru case a fost grav afectata structura de rezistenta a constructiei. Alunecarile de teren din Sarmasag, incepute cu peste 30 de ani in urma, au avut o evolutie lenta, dar continua, ce a dus la afectarea proprietatilor situate pe versantul cu expunere sudica al localitatii. Incepand cu luna ianuarie 2011, s-a constatat o evolutie accentuata a alunecarilor de teren, favorizata de precipitatiile abundente.
